Masa rotunda «Politici de apărare și securitate informațională în condițiile amenințărilor hibride». (lDIS) «Viitorul» 26.10.2017

Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat că democrațiile trebuie să știe să se apere prin mecanisme de reziliență, aceasta-i condiția cheie la care trebuie să răspundă și statele mari și cele mici. RM are nevoie de a se înzestra cu o politică fermă de protejare a cetățenilor și a spațiului național de viruși care paratizează pe slăbicunile tranziției, și pe confuziile unor segmente ale elitelor politice. În opinia sa, manipularea proferată în spațiul public este o formă de abuz de putere, care ar trebui să trezească negreșit intervenția agențiilor de stat responsabile, indiferent de originile acestor viruși hibrid, interni sau externi. Observăm apariția a zeci de portaluri de ştiri clone, trolli, care sunt formați să multiplice informația falsă, să corupă încrederea în presa adevărată, profesionistă, servind în acest fel unor grupuri de interese obscure. Mai ales în ultima vreme, politicienii apelează tot mai mult la asemenea campanii de guerillă, promovând discursuri de ură și știrbind din standardele de jurnalism profesionist, atâta timp cât actuala legislație nici măcar nu schițează un cadru instituțional de răspuns la asemenea situație. 

Eugen Carpov, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică a precizat că Republica Moldova trebuie să aibă o abordare pragmatică și corectă în ceea ce privește interesul național. Amenințările hibride sunt folosite în mediul internațional ca noțiune de război hibrid, iar spațiul media este suportul acestui război. Sunt utilizate unitățile militare, organizațiile teroriste, partidele politice, mass-media, ONG-urile, agenții economici mari, serviciile secrete, grupurile religioase și etnice, instrumentele diplomatice, umanitare. Deputatul a exemplificat războiul hibrid informațional din Republica Moldova prin regiunea transnistreană, care cu oameni interpuși, ofițeri și servicii speciale întreprinde acțiuni subversive în adresa Republicii Moldova. ”Avem instituții slabe, inclusiv cele care trebuie să combată aceste acțiuni, mai ales în spațiul informațional. Avem o populație apatică, care nu este interesată de procesele din țară”.

Vlad Țurcanu, free-lancer, expert în mass media, a ilustrat în prezentarea sa următoarele teze: Autoritățile RM se arată dispuse să limiteze proporțiile propagandei rusești doar sporadic, atunci când partidelor de guvernare le sunt afectate interesele politice. În acesemenea cazuri acesstea exercită presiuni pe verticală asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asupra altor instituții publice cu atribuții în acest domeniu, pe care le determină să acționeze. În general, însă, mai curând că societatea civilă și partenerii internaționali arată preocupare pentru războiul hibrid. E un element distinct care deosebește RM de state aflate în situații similare, care găsesc resurse proprii pentru a contracara încercările unor medii rusești de a distorsiona realitatea și a submina vectorul european al statelor respective.

Propaganda nu poate fi tolerată dacă dorim să salvăm organismul social de infecții informaționale, a menționat Corina Cepoi, directoarea Internews. Totuși, propaganda nu poate fi înlocuită cu un alt tip de propagandă, instituită printr-o legislație mai restrictivă, ci înainte de toate prin exemple pozitive, așa cum o fac statele baltice. ”Nu putem trata cancerul cu tuberculoză”. La rândul său, Virginia Nica, Coordonator de știri al Portalului Moldnova, a trecut în revistă structura spațiului mediatic din Republica Moldova, care se află în faţa noilor tehnologii de comunicare, ilustrând diferențele și provocările generate de noile tehnologii.  Din partea Asociației Presei Independente (API) a vorbit Lilia Zaharia, reporteră, care a ilustrat mai multe cazuri concrete de falsificare a spațiului informațional prin site-uri clone, date falsificate utilizate în scopul distorsionării unor rapoarte de monitorizare și campanii de presă, de tipul stopfake.md. Rapoatele pe care le prezintă cu regularitate API indică asupra creșterii știrilor false și chiar a unei industrii noi de distorsionare a știrilor, create ca un apendice al campaniilor politice și care, din păcate, nu încetează nici măcar după încheierea campaniei electorale oficiale.

Dezbaterea de azi a relevat o largă predispoziție de solidaritate pe subiectul securităţii spaţiului informaţional în RM contra ameninţărilor hibride externe, dar şi contra dezinformării, campaniilor de ură, propagandei interne, conduse prin mercenariat politic si 'gărzi pretoriene' (troli). Vorbitorii au avut mesaje clare şi bine structurate prin evaluări obiective şi acţiuni de răspuns la sursele hibride de ameninţări informaţionale. Participanţii au arătat un interes nedisimulat al unor autorităţi publice, dar şi absența altora. În concluzie, vorbitorii au făcut referință la subiectul raportului existent între democrație și dreptul cetățeanului de a fi informat, de a putea exprima opinii, fără teama de a fi sancționat ori bruiat de autorități sau grupuri influente. Este sarcina societății civile active să reanimeze spațiul public, 'agora', spațiul care generează capital social și cetățeni conștienți de drepturile și libertățile lor. Republica Moldova are nevoie de o legislație, care ar face față amenințărilor care se prefigurează, dar și elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova conformă practicilor internaţionale și revizuirea actualului Cod al audiovizualului.
  Источник